knife party

no goodbyes here...

you know that song from deftones, knife party? cool song. today i kept singing it and something hit me. some lyrics have a strange personal meaning to me. "go get your knife, now kiss me"well, it seems we stabbed each other and then we kissed. more than one time. right now i'm starring at the nothingness ahead...all blank. not all..but for us. no us in the future, or so it seems. keep waiting until i come looking for you..that's what she said, and as usual left me blank. i never knew what she meant. we were on two different wave links but somehow we thought we had something in common. i failed to find that and i constantly and painfuly realised that. we came dressed in full batle gear and waged war on each other. i can't help but feel that i was defeated. it's this weird thiught that i'm the only one hurting that doesn't leave me alone. a strange game..running towards and away from her. yes..a battle indeed, one with lots of planning, attacks, counter attacks.. i laugh a bitter laugh. fools..or just a fool.
no, no goodbyes here... drama..too much drama, and i'm getting sick of it. i failed at this game. guess there's a lesson to leanrn from this and i think i know what it is. i'm not sure if i will act on it though.

(din) nou

o picatura calduta se prelinge pe obraz. imediat dupa ea, inca una. se opresc pe buze. instinctiv le gust simtindu-le gustul sarat, uitat. ma uit la monitor. inca o data strivit de comunicarea virtuala. am reusit sa ma separ de real. realul s-a cuibarit in niste cabluri moarte si reci ce taie nedrept din spirit. am fugit de real fara sa stiu asta, in parte impins si de situatie dar si din vina mea. o viata falsa ce s-a petrecut in neant sau in capul meu, uneori nefiind in stare sa le separ cum trebuie. m-am trezit brusc desprins de lumea tangibila. dar sa nu uit cu ce am inceput. nu stiu daca sa pun mana pe ciocan sa sfaram viitorul imposibil sau nu. lumea mea se prabuseste din nou, dar poate asta nu-i rau. o lume falsa si fragila inseamna minciuna. daca nu exista adevar macar o minciuna mai convingatoare tot este acolo. am mai fost in situatia asta. sfarsitul unei sperante. n-am scapat de indoiala. oare daca mai incerc acum o sa pot salva ceva? si daca salvez, pentru cat timp o s-o fac? ma doare, dar parca o voce imi zice ca e spre binele meu. realitatea ma asteapta, trebuie doar sa intru. orice moarte lasa loc pentru viata noua, dar nu pot sa nu sufar pentru ca ceva a murit in mine

ce s-a intamplat?

da chiar, ce s-a intamplat? i-am ametit pe toti ca ce bine am dus-o eu in ultima vreme, cate lucruri noi si destepte am facut si mi s-au intamplat. si totul a urcat, a urcat, a urcat pana am ajuns..... in aer. sunt din nou in aer..plutesc. e orepetare a trecutului dar nu in totalitate..este altceva.. a trecut la un alt nivel..sa infraznesc sa zic mai inalt? lumea mea se schimba. lucrurile iau o alta intorsatura. evident ca o sa va bramburesc cu vorbele si n-o sa va spun nimic concret..:p..relatiile interpersonale nu decurg cum as fi crezut..sau cred ca stiam eu dinainte ( da, vocea) ramane ceva..dar la naiba..degeaba ramane ceva in plan spiritual cand stiu ca pe mine practica ma omoara. am un soi de sarada de viata. ma prefac ca-mi traiesc viata. am tot ce-mi trebuie si nimic la indemana.
da, acum sunt moderator. de ce? d-aia... uite-asa. nu mai conteaza. sunt si cu asta basta. si ce fac acum? moderez, desigur:p. primul act in calitatea mea de moderator a fost sa atrag atentia cuiva, nu mare lucru, cred ca nici nu s-au prins..nu asta conteaza. teoretic tre' sa fiu un exemplu, sa fiu eu ala mai bun si mai destept care sa judece. nu-i intotdeauna usor sa judeci. s-a suparat un user pe mine..si imi pare mai rau pentru ca ce am facut am facut cu o aume indoiala. m-am simtit ca un adult rau care-i fura jucaria preferata unui copil chiar daca acel copil abuza de ea. oare a inteles ca eu asta trebuie sa fac? oare ceilalti stiu ca de fapt tot eu sunt? nu..pentru ca nici eu nu stiam asta pana sa ajung aici. it's lonely at the top? maybe. not at the top yet :p
sunt rau. sau poate nu. poate "rautatea" imi este indreptatita si atunci n-are cum sa fie rea, nu? cum poti sa-i explici cuiva ca-i intelegi comportamentul, ca tu stiai deja asta? poate sa nege sa te faca rau dar tu stiai ca lumea se schimba si ca nu este intentionata schimbarea. privesti totul cu o anume detasare. nu mai esti surprins. dar este mai greu sa fi si incantat. uneori nu stiu daca e bine sa fiu fericit. am impresia ca momentele de asa zisa fericire doar imi distrag atentia de la viata si ma expun suferintelor. oameni buni. ce sunt oamenii buni? ce fac ei? un om care se minte pe el insusi si pe altii este un om bun doar pentru ca nu dezlantuie adevarul care inevitabil va rani? este oare mai bine sa fii orb decat sa vezi? desigur, s-ar putea zice ca cea mai buna e calea de mijloc, ca esti partial orb, sau ca sa fim optimisti, partial vazator...
sunt altfel.. ma frapeaza uneori diferentele intre oameni. nu-i pot pricepe, nu ma pot pricepe ei pe mine. si cand esti mai constient de aceste diferente te detasezi de ei. cand intra in actiune egoismul, instinctul nostru de conservare, cand te eliberezi cu adevarat de ceva, atunci poti rupe legaturiel brusc si cu o surprinzatoare usurinta. partea rationala, rece, calculata....rea. de ce oare cand ma gandesc la ratiune ma gandesc la oameni rai? de ce imi pare ratiunea rea? o ratiune rece lispita de orice sentiment, fara iubire, fara ura..este raul sau pacea? .cuvinte mari :p ..aroganta..da..asta este. nu putem avea ratiune rece, dar putem trai iluzia ei prin aroganta. da..ceilalti vor citi, vor judeca, iar eu stiu asta si pot spune cum vor judeca multi dintre ei. ce te faci insa cand esti surprins?.. nu stiu
mai..ce s-a intamplat? nedand un raspuns care sa-mi satisfaca curiozitatea initiala pot spune: a mai trecut o zi...